Zur Katliarinenlegeude.
281
Per le too matege k’ c’ sia enganado;
Eo no sun si mato ni ano si acegato,
720 Et cntro qui’ lagi o’ tu me voi plegaro
Tu cognoscerai ke men savrö guardarc,
Si k’ al seno de 1’ anemo c’ me regcroc
K’ e’ serai drito re e servo no scroe,
E s’ argumenti de filosofi a me vegniscn a men,
725 Maistri e filosofi nu si asae avon,
Si ke per viva raxon gi te convin[ce]rono
l
Et en quella fiada conmanda agi scrvidori
K’ i deban convocarc maistri e doctori, 135“
730 Tuti li plu savii ke sapan mejo raxon
Per fare oon cssa lei la disputaxon.
Eoco di gi savii el numero de ginquanta,
Ke de la seritura si an cnpreso tanta,
K’ i sun fati filosofi, maistri e doctori,
735 De saverc seritura ig’ en pur gi mejori,
Et ano prevegu en sententia e en raxon
Per fare con essa lei de grandc question.
[L]a biada Katerina comcnga de pensare
Et e molto solicita pcnsando ke de’ fare;
740 Et eccomc da cclo 1’ angclo ki i apare
E dis: ,0 famula de Deo, no tc spaventare;
No tomcrc gi filosofi ni lor contcntion,
Tu gi fara’ confusi eil la disputaxon;
La sapicntia veraxc si e Christo Segnorc,
745 Lo quäle de tuti gi bcni eil’ c comengadorc,
Dal co’ a la fin ellö agunge forte mente,
Dispone tute conse molto saviamente,
18 Kod e’ 20 quigi 21 cogn. ben, od. etwa Tue? 22 eo 24 selbst
wenn E gestrichen wird, so bleibt ein überlanges Hemistich; es sind eben gelehrte
Ausdrücke, welche dem Reimer Verlegenheiten bereiten Cod. sa arg. a vor me
oder vor men zu streichen 25 E m. Cod. aven asae 26 k’ a v. 28 ai s'
29 e m. 30 Tuti quanti i mej’ 31 far lor disp. 32 Eccome, vgl. 140,
od. Eccote, vgl. 1136, od. Et ecco numer 33 I quai de 34 sieh 720
37 far 41 mau könnte E dis streichen or no 42 ferner 45 quäl de
tuti i 46 sin a la fin 1’ ag.